Tradiții și Superstiții de Sfântul Dumitru 2023. Ce nu se face astazi. Atrage necazurile și paguba
Sfântul Dumitru, cunoscut ca Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit în fiecare an pe 26 octombrie în calendarul ortodox și în tradiția populară, această zi semnifică începutul iernii.
El a trăit în perioada împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu și a fost fiul voievodului orașului Tesalonic.
Deoarece creștinii erau persecutați, părinții săi l-au botezat în secret. Sfântul Dimitrie a fost crescut cu învățăturile credinței, milosteniei și ajutorului față de cei nevoiași.
Părinții săi au decedat, lăsându-l moștenitor al averii și a numelui lor. Împăratul Maximian l-a ales să îi succeadă în funcție după moartea voievodului Tesalonicului. Sfântul Dimitrie a fost primit cu onoare de cetățeni și a condus orașul cu demnitate, propovăduind credința creștină și convertind mulți oameni la această religie.
Sfântul Dumitru a mărturisit și el credința sa creștină, dar a fost închis în temniță până la încheierea acestor evenimente festive. În închisoare, el a binecuvântat pe Nestor să se confrunte cu un luptător numit Lie. Nestor, după ce a fost semnat cu semnul crucii de către Sfântul Dumitru, a câștigat lupta. Maximian, auzind despre această binecuvântare, a dat ordin ca Sfântul Dumitru să fie ucis cu sulițe, iar lui Nestor să i se taie capul, conform informațiilor de pe Creștinortodox.ro.
Moaștele Sfântului Dumitru pot fi găsite în orașul Tesalonic, într-o biserică construită în memoria sa. El a fost numit Izvorâtorul de Mir din cauza faptului că din relicvele sale a curs și continuă să curgă mir. Mirul este utilizat în tradiția creștină pentru a vindeca o serie de afecțiuni.
Sărbătoarea Sfântului Dumitru semnifică tranziția către sezonul rece și aduce cu ea obiceiuri și superstiții străvechi în tradiția românească. Această zi, asociată cu moartea naturii și venirea iernii, marchează trecerea de la toamnă la frigul sezonului rece.
În credința populară, Sfântul Dumitru este privit ca omologul Sfântului Gheorghe și este considerat patronul păstorilor. De asemenea, este venerat ca protector al animalelor și al soroacelor. Această legătură între cei doi sfinți se reflectă în tradițiile și obiceiurile populare.
Ziua Sfântului Dumitru este marcata printr-o serie de obiceiuri și ritualuri tradiționale. Se împarte mâncare iar femeile aduc mâncarea la biserică în memoria celor decedați. În Dobrogea, există obiceiul “datina Saiegiilor”, unde tineri cântă și se adună bacșișuri, unul dintre ei fiind îmbrăcat ca o cadână.
Un alt obicei specific acestei sărbători constă în tunderea coamei cailor până la vârsta de trei ani, considerată a asigura un păr frumos. Se spune că cei care respectă această tradiție vor fi feriți de boli și necazuri.
Sărbătoarea Sfântului Dumitru este însoțită de superstiții legate de vreme și de prognoza pentru iarnă. Dacă ziua Sfântului Dumitru aduce vreme aspră, se crede că iarna va fi blândă. Alții cred că o zi frumoasă prevestește o toamnă lungă și plăcută.
Iata ce nu ai voie sa faci de Sfântul Dumitru
În ziua Sfântului Dumitru, tradițiile și superstițiile vechi sunt păstrate cu grijă și transmise din generație în generație. În Oltenia, un obicei binecunoscut este acela de a tăia coamele cailor tineri în această zi, cu speranța că acest gest va aduce noroc și protecție animalelor. Cu toate acestea, se spune că trebuie să evităm cu orice preț folosirea pieptenului în această zi, deoarece se crede că acest act poate atrage necazuri și primejdii.
Conform tradiției populare, Sfântul Dumitru este momentul potrivit pentru a achita toate datoriile, chirii și împrumuturile încheiate cu șase luni în urmă. Se consideră că acest gest asigură prosperitatea și bunăstarea în anul care urmează.
În alte zone, inclusiv în Bucovina, există o altă tradiție care avertizează împotriva semănatului usturoiului după ziua Sfântului Dumitru. Se crede că cei care încalcă această regulă vor atrage numai pagube în anul următor. Această obicei este respectat cu strictețe pentru a evita ghinionul și pierderile.
În concluzie, Sfântul Dumitru este o zi plină de tradiții și superstiții care variază în funcție de regiune, dar care reflectă importanța păstrării obiceiurilor vechi și a credințelor populare în cultura românească