Reforma teritorială a țării începe să prindă contur. România va avea doar 12 județe?
Un proiect legislativ de reorganizare administrativă a fost depus la Parlamentul României, având ca scop reducerea numărului de județe de la 42 la doar 12, alături de stabilirea unor criterii pentru orașe și comune. Această propunere se bazează pe recomandările Camerei de Comerț și Industrie a României și a fost transformată într-un proiect de lege, prezentat de deputatul Tudor Benga.
Potrivit acestui proiect, România ar urma să aibă 12 județe, în loc de 41 plus municipiul București, iar pentru orașe s-ar stabili un prag minim de 10.000 de locuitori, iar pentru comune, un prag de 5.000 de locuitori.
Deputatul Tudor Benga a explicat că reforma administrativ-teritorială propusă se concentrează pe comasarea județelor, stabilirea acestor praguri de populație și asigurarea accesului la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate.
Cu toate că subiectul reorganizării administrative a fost discutat de-a lungul timpului, rămâne un subiect sensibil, deoarece ar putea diminua influența politicienilor asupra cetățenilor. Deputatul Benga consideră că partidele politice, în special PSD, PNL și UDMR, au un interes în menținerea actualului sistem fragmentat.
Deoarece actuala coaliție pare să evite dezbaterea parlamentară pe teme majore de reformă a statului, consider că este esențial să aducem aceste teme în procesul legislativ pentru a evalua pozițiile diferitelor entități, precum Consiliul Economic și Social (CES), Consiliul Legislativ (CL), Guvernul, partidele și toți actorii instituționali relevanți.
Propunerea pe care o aduc în discuție are ca punct de plecare nevoia urgentă de a reduce fragmentarea administrativă a țării și, implicit, risipa bugetară asociată, pentru a eficientiza absorbția fondurilor europene și pentru a dezvolta localități capabile să se autosusțină și să furnizeze servicii publice de calitate cetățenilor fără a fi mereu dependente de guvern și de liderii partidelor, a subliniat deputatul Tudor Benga.
Proiectul prezentat în Parlament se bazează pe o viziune care propune comasarea județelor în funcție de identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării. În același timp, acesta ține cont de fluxurile umane, economice și logistice din România în zilele noastre.
În zilele următoare, voi detalia mai mult atât logică pragurilor (5.000 de locuitori pentru comune și 10.000 pentru orașe) cât și aspectele legate de comasarea județelor (un total de 12 județe). Așa cum am menționat de nenumărate ori, cred că România nu poate atinge întregul său potențial de dezvoltare fără o reformă profundă a structurii administrative a statului, iar aceasta reprezintă un aspect deosebit de crucial. a spus deputatul.
Propunerea de reorganizare teritorială, în perspectiva mediului de afaceri, are la bază un proiect legislativ inițiat de deputatul Tudor Benga, care se inspiră din sugestiile formulate de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și alte organizații patronale. Aceste entități au cerut o reformă menită să aducă o schimbare în organizarea administrativă a țării, argumentând că acest demers ar avea potențialul de a produce efecte benefice. Astfel, se propune reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea conceptului de comună, care ar trebui să aibă cel puțin 5.000 de locuitori, și redefinirea noțiunii de oraș, cerându-se minim 10.000 de locuitori pentru a obține acest statut.
De asemenea, toate instituțiile publice deconcentrate ar urma să fie regroupate sub această nouă formă administrativă, conform unui comunicat emis de CCIR.
Reprezentanții mediului de afaceri subliniază că, în forma sa actuală de organizare, România nu pare a fi o destinație atractivă pentru investitorii străini. Din acest motiv, există apeluri pentru adoptarea unor măsuri care să stimuleze dezvoltarea economică, în același timp cu reducerea birocrației și creșterea eficienței administrației.
Cu actuala structură administrativă, România nu reușește să atragă investitori străini, din cauza lipsei de forță de muncă calificată și a unor retrocedări haotice. Aceasta ar putea duce la incapacitatea de a oferi terenuri pentru noi unități de producție, mai ales în contextul în care multe afaceri și-au început relocarea din Asia. Unica atracție pe termen mediu și lung rămâne fiscalitatea redusă, susținută de predictibilitatea fiscală.
În această conjunctură complicată, CCIR atrage atenția asupra riscului ca, prin adoptarea unor măsuri nepotrivite pentru acoperirea deficitelor bugetare, mediul de afaceri să fie afectat, devenind, dacă nu chiar un țap ispășitor, cel puțin o victimă colaterală, conform comunicatului acestora